Moonlight Trailer
Trailer #1 01:26

Fear and Loathing in Las Vegas (1998)

Aventuri, Dramă, Comedie | 22 May 1998 (United States of America)

Aventuri in Las Vegas (1998)

Fear and Loathing in Las Vegas

Aventuri, Dramă, Comedie (United States of America)

IMDB Adaugă o recenzie

Regizor:

Terry Gilliam

Producător:

Summit Entertainment, Universal Pictures, Fear and Loathing LLC, Rhino Films, Shark Productions

Dată lansare (SUA):

22 Mai 1998

Dată lansare (Romania):

25 Septembrie 2020

Bazat pe romanul lui Hunter S. Thompson, filmul spune povestea lui Duke, un alter-ego al autorului. Acesta, impreuna cu avocatul si prietenul sau, Gonzo, planuieste o escapada narcotica in Las Vegas, sub pretextul participarii la o cursa ca reprezentant al presei. Cei doi narcomani incearca toate drogurile, vesnic amenintati de pericolul unei supradoze, care, cumva, tot intarzie. Timpul petrecut in Vegas este un prilej de a duce la extrem experienta drogului, ceea ce in ochii protagonistilor ia forme din ce in ce mai bizare si mai comice.

Recenzii

sinradu

08.09.2018

Dincolo de faptul că mi-a plãcut într-adevãr, îndrăznesc a afirma că e un film bun. Din punctul meu de vedere, Fear and loathing e o ultimă parte a unui triptic aproximativ, format, pe lîngă Fear, de Easy Rider, prima parte a „trilogiei” fiind reprezentatã de acele filme din decadele 7 şi 8 ale secolului trecut impregnate de flower power şi hippy, în care drogurile apar ca o evadare şi ca un posibil viitor etc. Practic, de-a lungul acestei secvenţe cinematografice, care ocupă cronologic o întindere similară realităţii, sînt redate schimbările de atitudine în faţa drogului, pe măsură ce subiectul este aprofundat empiric. Cu atît mai mult cu cît un rol central în dezvoltarea acţiunii îl are chiar LSD-ul, la începutul anilor '70 *[adicã notã]. Iar în privinţa jocului lui Johnny Depp şi a lui Benicio DelToro ce sã mai spun... Îţi cam taie răsuflarea să îi vezi cum s-au aruncat în pielea personajelor, uneori mai că îţi vine să zici că prea tare (cînd am vãzut filmul nu ştiam nimic despre el, m-a atras titlul, dar după asta am avut probleme cîteva minute bune în a îmi da seama că e cu Depp, în primul rînd din cauza vocii). Iar Terry Gillam (cel ce a fãcut şi Brazil, printre altele) a făcut o treabã bună ca regizor (citisem undeva, demult, cã ar fi avut o tinereþe extrem de agitată - poate de asta ştie aşa de bine unele lucruri). Scenariul poate că ar mai fi trebuit lucrat, dar, per total, parodierea călătoriilor iniţiatice, a acelor roadtrip de care e plin folclorul american, îndeosebi de la beatnici încoace, cu Kerouac şi al său On the Road, a ieşit fain. La nivelul imaginii, s-a preferat imitarea parodică a felului în care se lucra în anii '70, extinzînd maniera şi la efectele speciale, mai puţin în momentele în care chiar trebuie să pricepem ceva din ceea ce urmărim. În egală măsură, e vorba şi de o formă de tribut adusă de Gillam unei anumite categorii de filme şi de efecte speciale. La un alt nivel, avem de-a face cu o imagine a unei Americi care se află în căutarea unui sens, ceea ce arată că e rătăcită, dacă nu chiar pierdută (de aici, dupã mine, şi densitatea filmelor cu supereroi care au nãpãdit piaţa în ultimii ani, şi aceasta fiind o ipostazã a unei căutări identitare), căutare asemănătoare cu cea care a urmat războiului din Vietnam, prin dimensiunea asta filmul devenind şi parte a actualităţii imediate: o Americă aflată în proces de descompunere interioară, căutînd un nou drum, pentru a se putea regăsi. Şi asta, prin decuparea cîtorva zile din viaţa unui om şi prezentarea lor publicului. *[adicătelea nota] E interesant de vizionat, în urmărirea apariţei şi devenirii unui clişeu cultural, precum drogurile, un film documentar, cică, finanţat de Woody Harrelson, The History of Marijuana. Per total, cred cã pot spune din nou cã filmul mi-a plãcut. Am revăzut şi Hunter S. Thompson cu ale sale Spaime şi scîrbe în Las Vegas. Carte care, asemenea filmului, mi-a plăcut enorm. Şi, din nou asemenea filmului, mi-a plăcut în ciuda traducerii, extrem de cantonată în mot-a-mot-isme care au prea puţin de-a face cu limba română şi în ciuda lui Thompson, pe undeva, care ţine de generaţia pe care n-o suport, a beatnicilor, a scrierii la pas şi la vorbă măruntă, cu ale sale gonzo-isme. Ca avantaj formal, măcar a fost tradusă încă de la titlu mult mai bine decît filmul - care se numeşte pur şi simplu Aventuri în Las Vegas, ceea ce nu are nici în clin, nici în mînecă cu.... nimic. Dacă ar fi să te iei după titlul românesc, ai risca să ajungi cu copiii, tăi sau ai altuia, la cinema, ceea ce nu ar fi extrem de indicat). Din nou cartea îşi dovedeşte superioritatea asupra filmului, pentru că, dacă am surprins vreo trei paliere în film, în carte am văzut vreo nouă şi cred că mi-au mai scăpat cîteva. Oricum, Visul American şi transformările sale, laolaltă cu Generaţia Libertăţii, rămîn de bază, dar aici se adaugă foarte multe alte straturi, privind masa şi elita, puterea şi ignoranţa, vegetarea şi irealul, contra-cultura şi prostia sa.

11 7

Yuli

08.09.2018

hmmmm ciudat e prima oara cad aud de filmul asta....orqm o sa ma uit la el sa vad qm e:P

2 8

rucsy

08.09.2018

cum pot sa-l iau si eu???????

2 8

Filme la cinema în București

Recomandari din comunitate

Top