Sezonul pescarusilor

Sezonul pescarusilor

IMDB Adaugă o recenzie

Dată lansare (Romania):

4 Iunie 2020

Recenzii

Actrita

06.01.2015

Directorul "Teatrul Tineretului" din Piatra Neamt, era pe-atunci actorul Cornel Nicoară (* 20.10.1938 Câmpia-Turzii), din Martie 1986 pâna-n Ianuarie 1989, conform Istoricului Teatrului, *** dar probabil ca nu decidea neaparat el singur...

0 0

C.M.

01.05.2008

Sezonul pescarusilor, scenariu, film realizat si interzis în 1984, premiat în 1990 cu Marele Premiu al Uniunii Cineastilor (regia Nicolae Opritescu). Pe 22 decembrie 1984, când a fost interzis filmul „Sezonul pescarusilor\", directorul Casei de Filme Trei m-a anuntat ca-mi mentine în plan scenariul „Urgenta\", care urma sa intre în productie în ianuarie 1985, cu conditia sa renunt la regizorul N. Opritescu si sa ma dezic de ceea ce-a facut el în „Sezonul…\" . Pâna în 1988, când N. Opritescu a plecat în Franta, au urmat chemari periodice la conducerea Consiliului Culturii, mai ales la Mihai Dulea, mai toate fiind furtunoase, terminate cu amenintari fatise. Casele de filme îmi primeau scenariile, dar nu mi le citeau iar doua romane stateau pe masa Cenzurii. Ba se dadeau si telefoane la Comitetul Judetean PCR - Neamt, iar de acolo, la Savinesti, unde lucram, dar, spre cinstea lor, cei de la Savinesti ma chemau si, pe un ton grav, ma informau de ceea ce li s-a spus, dar totodata îmi faceau cu ochiul si ma conduceau de brat pâna la iesirea din birou. Ba, Directorul General al C.F.S. Savinesti, Dr. Ing. Gheorghe Tepes-Greurus, care semnase si referatul de sustinere a scenariului „Sezonul pescarusilor\" în 1983, s-a exprimat odata catre cei de la judet: „Platim noi cele 3,3 milioane cât a costat filmul, numai lasati-l în pace si tineti filmul încuiat…\" (Sfatuit de D-na Iolanda Eminescu, regizorul N. Opritescu obtinuse deja o hotarâre judecatoreasca prin care se instituise sechestru asupra filmului, iar pelicula statea sigilata într-un seif la Buftea.) În aprilie-mai 1987, la Teatrul Tineretului din Piatra Neamt, Nicolae Opritescu începe punerea în scena a piesei „Nimic despre sânziene\", cu Maia Morgenstern si Claudiu Istudor. Spectacolul, ajuns la repetitia în decor, se anunta o parabola a vietii de zi cu zi într-un sistem totalitar. O disputa cu conducerea TT-ului de atunci, îl face pe regizor sa plece la Bucuresti si, cu toate eforturile depuse de mine, de secretarul literar al teatrului sau de actori, n-a mai calcat prin Piatra Neamt. Între timp, N. Opritescu facuse memorii la cele mai înalte foruri din tara, memorii pe care nu le-au semnat decât foarte-foarte putini oameni de cultura (în nici un caz vreun regizor). Încet-încet, fiecare gasea un pretext, dar de fapt i se mai promisese ceva la Consiliul Culturii si ajunsesem sa semnam doar noi doi. Apoi, regizorul a obosit si el si a plecat în Franta în 1988. Eu trebuia sa deblochez romanele „Teona\" si „Sfârsitul înserari\", pentru ca, înainte de-a fi scenarist, eram romancier - întelesesem cam târziu... Stiam ca nimeni, decât Ceausescu, nu se mai putea atinge de pelicula filmului, fara sa-i pese de sechestru. Am mers în audienta la Mihai Dulea. M-a primit pentru 10 minute; am stat peste o ora. Un dialog între surzi. În final, am ajuns la concret: „Am cerut înca din \'85 sa dispara furtul tezei de doctorat în chimie…\" Eu am convenit sa fac modificari… Am luat de la Casa de Filme Patru scenariul dupa care s-a facut filmul, am taiat cu rosu „teza de doctorat\" si am scris deasupra „lucrare stiintifica\". A doua zi m-am dus la Mihai Dulea cu redactorul (D.V.) de la casa de filme. „A facut modificarile…\" - a spus timid redactorul. „Puteti pleca.\" „Si cu romanele mele cum ramâne?\" - am întrebat. „Am spus sa plecati; am de lucru. Puneti scenariul la loc, în seif\" - s-a adresat M. Dulea redactorului. Peste un timp, romanele mele au plecat de pe masa lui Mihai Dulea fara sa le fi deschis macar. Voise sa ma vada cedând. Si am cedat. Dar mi-au aparut romanele asa cum hotarâsem cu redactorii de carte - victoria era a cartilor scrise. Cât despre Mihai Dulea, dupa Revolutie, nu l-am mai întâlnit pe vreun fotoliu prin Casa Scânteii, ca pe altii…

1 2

luca13

15.03.2009

Filmul Sezonul pescarusilor a fost realizat din ianuarie pana in decembrie 1984. Scenarist: scriitorul Constantin Munteanu (vezi: www.uniuneascriitoriloriasi.ro - membri- Piatra Neamt- C.M.); regizor: Nicolae Opritescu; interpreti: Dan Condurache, Carmen Galin, George Constantin, Dorel Visan, Gina Patrichi, Constantin Codrescu, Ana Ciontea, Valentin Uratescu, Marcel Iures etc. Vizionarea la 4 benzi (finala) a acestui film a avut loc pe 22 decembrie 1984 in sala de la ultimul etaj al Casei Scinteii, la care a participat toata Comisia de Vizionare, mai putin Suzana Gadea, care era plecata. La finele vizionarii, in sala s-a lasat o tacere de mormant. Fiecare voia sa iasa mai repede din sala. Doi Mitici "grei" ai Cinematografiei, toba de carte, discutau in fata mea: "Acesta-i film ce pleaca la Oscar." "Cu conditia sa iasa din aceasta sala", a raspuns al doilea Mitica. Si a avut dreptate: filmul n-a iesit pe ecrane decat in toamna lui 1990. Din ianuarie 1985, a inceput o sarabanda furibunda impotriva filmului; toti lacheii caselor de filme bagau strambe. Cea mai grava era ca filmul avea ca tema furtul tezelor de doctorat in Chimie - subiect tabu. Pe 23 decembrie 1984, scenaristul a fost informat de casa de Filme 3, director D. Matala, ca scenariul Urgenta, cu care eram in plan pentru 1985, va incepe, cu conditia ca scenaristul sa fie de acord cu alt regizor, nicidecum N. Opritescu. Scenaristul n-a fost de acord, iar scenariul n-a mai fost achizitionat. (Pe atunci un scenariu se platea cu minim 50.000 lei iar maximul, pentru cei "de-ai casei", era pe aproape de 100.000 lei - o Dacie costa 70.000 lei). S-a incercat taierea fimului, folosind un regizor pe nume Ionescu si nu mai stiu cum. Regizorul Opritescu a facut proces (avocata: Yolanda Eminescu) si s-a obtinut schestru pe fim, astfel ca filmul a stat incuiat la Buftea pana in 1990. Periodic, scenaristul (pe atunci fizician la Combinatul de Fire si Fibre Sintetice Savinesti (Piatra Neamt), autor de piese de teatru, scenarii Radio si Tv, si al romanelor: Zaruri de creta, Junimea 1976, Ziua magnoliilor viscolite, Ed. Cartea Romaneasca, 1979, Cursa rapida, Ed. Junimea, 1982; Vremea brinduselor, Ed. Cartea Romneasca, 1984 si abia in 1989, i s-au dat drumul la urmatoarele 2 romane: Teona, Ed. Junimea si Sfirsitul inserarii, Ed. Crtea Romaneasca) si regizorul N. Opritescu erau chemati la satrapul Culturii Mihai Dulea si amenintati, cerandu-li-se sa fie de acord ca sibiectul filmului sa fie schimbat din "furtul tezelor de doctorat in Chimie" in "promovarea noului in uzina". Daca scenaristul ar fi fost de acord, Cinematografia avea dreptul legal sa puna un alt regizor si sa face modificarile, astfel incat filmul sa apara pe ecrane, Cinematografie sa raporteze realizarea planului pe 1984 (filmul costase 3,3 milioane lei iar nerealizarea lui a fost cauza ca unii directori din Consiliul Culturii nu si-au luat beneficiile la sfarsitul unor ani), filmul ar fi iesit o zi-doua, sau mai multe pe ecrane si totul se incheia. La Savinesti, scenaristul era chemat periodic la directorul general sau la secretara PCR a centralei industriale si i se spunea ca "iar a sunat tovarasul secretar cu Propaganda de la judet (Neamt) si ne-a trasat sarcina sa va dam intr-un sector mai greu sau afara din uzina. Norocul scenaristului, ca era iubit de cei din uzina, mai ales de directorul general al uzinei Savinesti (nucleul centralei industriale) dr. ing. Gheorghe Tepes-Greurus, care semnase si referatul de oportunitate pentru scenariu, (era si membru supleant in CC al PCR) asa ca scenaristul nu a fost data afara si nici intr-un sector mai greu, ("unde, tovarase secretar, ca mai greu decat unde lucreaza acum, cu cianura si alti izocianati, nu avem in combinat?!"). Intre timp, regizorul Opritescu a facut mereu memorii la CC al PCR, la plenare, la congrese, pentru "salvgardarea cinematografiei", memorii care nu erau semnate decat de scenarist, de 1-2 actori, de directorul de imagine P. Petrescu, ba unul a fost semnat si de Geo Bogza, de pe patul de boala. La o sedinta a Consiliului Uniunii Scriitorilor, regretatul Al. Paleologu, care fusese dus de regizor pe ascuns sa vada filmul a spus: "dragi colegi, va invit sa vedem un film cu care poate incepe cinematografia moderna a Romaniei". Asa ca pe 2 mai 1985, o delegatie de masini, formata din oameni de cultura (O. Paler, A. Plesu, G. Liiceanu, M. Dinescu, sotii Dimisianu etc, etc) au mers la studiourile Buftea, unde era o sala de proiectie, ca sa vada filmul, "sa-si spuna parerea, in vederea imbunatatirii lui", dar de fapt se urmarea constientizarea ca exista acet film. Bietul C. Pivniceru, pe atunci director la Buftea, nu a fost lasat de cei din Casa Scinteii sa intram in sala de proiectie; ordinul fusese dat de unul Petru Anghel (unul batran, a nu se confunda cu scriitorul cu acelasi nume) care era director al Directiei Cinematografiei, pentru ca Suzana Gadea, sefa cea mare, lipsea. In mai 1985, a venit ca vicepresedinte Mihai Dulea si a inceput hartuirea noastra. (Eu sunt scenaristul.) La una dintre intalniri au foste chemati si cei trei mari regizori: Blaier, Nicolaescu, Mihu, care au venit cu o hartie nesemnata, in care cereau taierea fimului si reducerea lui de la 2 ore la vreo 50 de minute. (Blaier n-a venit, pretextand ca pleaca in strainatate.) Cand facea memorii, regizorul solicita si confrati regizori sa le semneze. NICIUNUL nu a semnat vreun memoriu. Si nici vreun critic de film. Asta i-a iritat pe acestia. Opritescu i-a facut lasi. Rezultatul: ostracizarea lui N. Opritescu, dupa ce el a plecat in Franta in 1988, avand cetatenie dubla, de pe vremea cand a facut studii acolo si s-a casatorit in Franta. Nici macar actorii, care au facut roluri memorabile in acest film, nu-l citeaza. In 1977, Teatrul Tineretului din Piatra Neamt, cu acordul tacit al secretarului cu Propaganda de la judet, ("trebuia s-o fac - mi-a spus dupa Revolutie -, avea sarcina sa-ti mai dam o gura de oxigen, ca-n procincie nu aveam nevoie de dizidenti, iar spectacolul putea fi oprit oricand, ba te puteam tranti si mai tare, daca era cazul") s-a aprobat ca sa se monteze piesa SERIFII sau nimic despre sanziene de Constantin Munteanu, regia N. Opritescu, avand in rolurile principale pe Maia Morgenstern si sotul ei Claudiu Istodor. Spectacolul se anunta ca o parabola a societatii romanesti a anilor '80. Este de ajuns sa va spunem ca decorul unei ferme agricole, unde femeia este directoare, avea ca decor machete ale Aeroportului Otopeni, Teatrul National, Casa Poporului etc - toate realizarile socialismului. Speriat de spectacol, cand a fost ridicat pe scena, diercorul teatrului, mare amator de Cantarea Romaniei, s-a certat cu regizorul, care, speriat si el, si-a luat mapa cu caietele de regie si a plecat cu prmul tren spre Bucuresti. Incercarile teatrului si ale subsemnatului de a-l gasi si convinge sa faca vizionarea specatcolului s-au soldat cu refuzul vehement al regizorului. Nici la telefon nu mai raspundea. Cred ca-l speriase ceea ce avea sa ridice pe scena. Apoi a plecat. Intr-o audienta de doua ore ("tovarasul va primeste pentru 10 minute" a spus seful de cabinet) la M. Dulea, scenaristul a reusit sa deblocheze romanul Teona, care zacea din 1985 pe masa din cabinetul lui Dulea, pe masa lunga de la fereastra. Apoi, Cartea Romaneasca, in perioada in care Dulea lipsea, intr-un moment din acela de confuzie, a dat drumul spre tipar si romanului Sfirsitul inserarii; ambele au aparut in vara lui 1989. Regizorului i s-a pierdut urma. Unii spun ca a inceput filmul Manipularea, finisat de altcineva... Nu stiu. Va veti intreba cum de-a intrat in lucru un scenariu care avea ca tema furtul tezelor de doctorat. Va spun eu: stateam in "rezerva" de cativa ani, pana aduceau cei abonati permanenti scenariile lor, dat fiind ce bine se platea un scenariu. (Ca si acum.) In ianuarie 1984, Ioan Traian Stefanescu, pe atunci prim-vicepresedinte al Consiliului Culturii si Educatiei Socialiste a contatat ca din planul de 25 de scenarii nu erau in lucru decat jumatate, pentru ca cei "abonati" nu le adusesera pe ale lor. "Sa intre rezervele!" a decretat el cu fermitatea pe care nu i-a contastat-o nimeni dupa '89. La sedinta de discutare a rezervelor, au fost prezentate doua scenarii, (Nefamilistii, devenit Pas in doi de un tanar scenarist, regizor Dan Pita si Sezonul pescarusilor) care aveau toate referatele de sustinere ( Sezonul pescarusilor avea referat de oponenta de la: Ministerul Invatamantului, de Consiliul National de Stiinta si Tehnologie, de la profesoara universitara Popesu de la ICECHIM, de la directorul general al Savinestiului dr. ing. Gh. Tepes-Greurus. I.T.Stefanescu a spus. "In sfarsit, avem sansa sa facem un film despre furtul intelectual. Tovarase regizor, o singura indicatie va dau: industria noastra petrochimica sa arate asa cum este ea, nu sa cautati locurile cele mai sordide" - a fost singura conditie. Din pacate, peste un timp, I.T.Stefanescu a fost numit prim secretar la Zalau si, in toamna, s-a compromis declarand o prezenta la vot (un vot, cred ca ceva legat de Ceausescu) de 100%, ceea ce l-a trecut intr-un con de umbra. Alta era soarta filmului daca el ramanea la conducerea CCES-ului. La filmari, regizorul, care a fost un "dur" cu actorii, asa cum trebuie sa fie un mare creator, tragea mereu o dubla "dulce", pe care o prezenta producatorului delegat. Pe 22 decembrie 1984, cei din comisia de vizionare s-au trezit in fata unei parabole despre o Romanie ca un vast sanatoriu. Scimbarea subiectului din "furtul tezelor de doctorat"in "promovarea noului in uzina" nu cred c-ar fi facut filmul "bun de difizare", iar noi eram constienti. Cand Dulea imi cerea sa modific scenariul, eu ceream sa fiu, mai intai, introdus in productie cu scenariul scos abuziv de Dumnitru Matala, director la Casa de Filme 3, "sa-mi fie platit, apoi discutam". Acceptul meu, atunci, inainte de 1989, ar fi distrus iremediabil filmul, asa, bun-rau cum il cred specialistii. Asta-i. Cine are alta opine, s-o spuna. Dixi et... Am un singur regret: in timpul pierdut, as mai fi scris unu-doua romane... Oricum, cu actuala lege a CNC-ului, scriitorul este scos din ecuatia filmului. Regizorii sunt si semnatarii scenariilor...

1 0

Filme la cinema în București

Recomandari din comunitate

Top